Asociatia Proeuro-Cons

Blog

Ruralul și tehnologia

Ruralul și tehnologia

Integrarea tehnologiei informației în rural este o provocare foarte mare. Și asta nu datorită oamenilor, în speță a copiilor, a cărei deschidere și preocupare către nou de cele mai multe ori le întrec pe cele ale locuitorilor mediului urban, ci datorită dificultăților care apar în infrastructura de aici. Putem chiar să spunem că acesta este marele dezavantaj al traiului în zonele pitorești și mai puțin urbanizate ale țării noastre. Numărul de locuitori este de altfel scăzut. Bani pentru investiții în sensul acesta nu prea se găsesc, mai ales că proritățile sunt altele – tehnologii curente în urban și poate considerate de noi banale, ca apă, gaze sau chiar curent, sunt încă proiecte pe hârtie în mediul rural. Chiar și investițiile în tehnologia destinată agriculturii sunt slabe: investesc substanțial, în general, doar fermierii mari.

Informatica, obligatorie

Prin modificarea programei, Ministerul Educației a hotărât că ora de informatică va fi obligatorie începând cu clasa a V-a. Decizia este extrem de încurajatoare pentru dezvoltarea educațională – pe lângă necesarul, dar insuficientul TIC, se va studia și programarea, ceea ce reprezintă într-adevăr, un alt pas înainte pentru sistemul educațional românesc.

Desigur, ne putem întreba: de ce e nevoie de asemenea modificări în structura programei? Nu ne era bine cu orele de informatică pe care le aveam? De ce trebuie să învețe copii informatică, în contextul în care telefoanele mobile și calculatoarele sunt la tot pasul?

În primul rând, aplicarea programei nu implică statul degeaba la calculator. Softul studiat la TIC îi ajută pe elevi să realizeze lucruri de bază pentru diverse situații cotidiene, precum tehnoredactarea unui text sau realizarea unui suport electronic pentru o prezentare. Și, după cum știm și am tot spus, studiul programării dinamizează anumite abilități ale gândirii într-un mod prin care ne dezvoltă (chiar și nouă, tinerilor și adulților) capacitatea de analiză și găsire de soluții variate și eficiente la probleme cotidiene.

De asemenea, decizia Ministerului include și crearea de puncte de internet (Wi-Fi) în fiecare școală, care ar urma să devină sursă de internet pentru fiecare sală de clasă din școală.

Toate bune și frumoase

Teoretic, este un punct de plecare foarte bun pentru realizarea unui învățământ de calitate. Numai că, în practică, implementarea acestei programe s-a lovit de două mari probleme: resursa tehnologică (infrastructura) și resursa umană.

Nu dorim să criticăm, în mod gratuit, o asemenea inițiativă care mișcă oarecum lucrurile alături de alte inițiative concrete. S-au găsit chiar soluții, sperăm că deocamdată provizorii, cel puțin pentru infrastructură: elevii vor merge cu microbuzele școlare la oraș pentru a studia în laboratoarele mai dotate ale școlilor din urban. Este, într-adevăr, o găselniță, de dorit să înlocuiască pentru cât mai puțin timp o soluție avantajoasă și trainincă, atât pentru copii, cât și pentru bunăstarea școlilor.

În ceea ce privește resursa umană, problemele sunt ample în mai multe domenii, nu numai învățământul. Asistăm, în zilele noastre, la o scădere masivă atât a numărului de persoane din domenii precum învățământul sau sistemul sanitar, cât și a motivației lor pentru o activitate viitoare în domeniu și o diminuare a calității pregătirii lor, și nu din cauza mentorilor lor, ci din cauze sociale și financiare. Într-un context ca acesta, cei rămași cantonați, de voie sau de nevoie, la margine de Europă trebuie să aibă capacitatea de multitasking – forțați de împrejurări, să ajungă să fie uomo universalis într-o lume care trece pe lângă ei și cu ale căror mori de vânt se luptă cu speranța unei dăinuiri tainice.

Cu alte cuvinte, în cazul de care vorbim,  dascălii care rămân în satele românești trebuie să țină loc și de profesor de matematică, și de informatică. Greu nu este, însă acest parcurs pe mai multe planuri își pune amprenta asupra calității învățământului.

Soluția? Laboratoare funcționale și la sate, cu resursă umană calificată. Până atunci, ne dezvoltăm așa cum se poate. Poate că, într-un final, forma, obligativitatea orelor de informatică, va atrage repede și fondul – infrastructura și aducerea de personal calificat în domeniul de învățământ.

În loc de concluzie

Inițiativa Ministerului Educației, ca și altele, este una lăudabilă – e un semn că se vrea într-o lume marcată de nepăsare. Singurul lucru care mai trebuie adăugat este soluția finală, folositoare tutror celor implicați în demers. Astfel că rezultatele acestui proiect sunt așteptate cu interes de întreaga societate civilă.

Related posts:

Posted in: Revista

Leave a Comment: (0) →

Leave a Comment